miercuri, 6 august 2014

Mic dejun


Spuneam într-un post anterior, Anxietate, că este foarte important să ai mese regulate şi să ai grijă ce mănânci pentru a avea o zi cât mai roditoare şi să nu ajungi să te îngrijorezi fără motiv.
Este adevărat că în timpul anului şcolar sau universitar programul nu este foarte flexibil, chiar şi atunci când ai o slujbă şi nu ai neapărat ceva de făcut după terminarea progarmului nu îţi permiţi să tragi de timp nici dimineaţa nici seara, de aceea tindem să sărim unele mese şi să le întârziem pe altele.

Postul de astăzi se referă la masa pe care toţi o negrijăm: micul dejun. El este prima masă a zilei şi cea mai impiortantă pentru că din el ne luăm puterile pentru o nouă zi. În trecut obişnuiam să nu mănânc dimineaţa pentru că nu aveam timp, eram foarte stresată şi nu puteam să mă organizez. Probelma nu este că nu ai timp, ci că nu reuşeşti să îţi distribui timpul. Unul din motivele pentru cae sărim micul dejun este pentru că ni se face rău după ce mâncăm. Şi stai să te gândeşti: de ce? Simplu, dimineaţa sunt mereu pe fugă şi mâncăm rapid, iar organismul nostru nu poate procesa mâncarea atât de repede, aşa că bum avem senzaţii de greaţă, ameţeală, acesta e modul în care corpul îţi spune: nu e bine ce faci. Acordă timp micului dejun, trezeşte-te cu 15 minute mai devreme, fă un mic dejun sănătos şi stai liniştit şi mănâncă-l fără să te uiţi în continuu la ceas.
Ce poţi mânca la micul dejun?
În general eu prefer mâncarea gătită pentru că îmi oferă multă energie şi nu trebuie să mai mănânc nimic până la prânz. Spre exemplu eu am două tipuri de mic dejun standard la care mai adaug ceva sau scot ceva.
1. Omletă cu caşcaval şi pastramă (omleta o fac cam din 1-2 ouă, depinde cât de mari sunt)
2. Amestec mexican/mazăre şi brânză (pentru o porţie eu pun cam 100-150 g de amestec mexican/mazăre)
Prima variantă durează ceva mai mult şi e puţin mai consistentă, iar a doua e şi ea consistentă, dar e mai sănătoasă şi nu necesită aşa de mult timp dacă legumele sunt deja preparate.
Şi pentru când prefer ceva mai rapid şi care nu aibă ulei aşa mult sau chiar deloc.
1. Iaurt cu cereale (iaurtul e mult mai consistent decât laptele, mai ales dacă e iaurt grecesc)
2. Salată de legume şi câteva fructe după

Bineînţeles că dacă am ceva rămas din ziua precedentă cum ar fi pizza sau o pulpă de pui şi simt că ar echivala micul dejun obişnuit şi mă grăbesc şi nu am timp să prepar nimic apelez la ele.
Nu uitaţi că micul dejun nu trebuie sărit dacă ţineţi la sănătatea voastră fizică şi psihică, e mai indicat să săriţi cina şi nu micul dejun dacă simţiţi că mâncaţi prea mult.

duminică, 3 august 2014

Checkmate by Diana Nixon



Genre: New Adult, Romance,
Publishing date: 2014
Pages: 212
Author: Diana Nixon
Published by: -
Review: Ştefana Alexandra
Add on: Goodreads
I have recieved and ARC for my honest review.



Life is nothing more but a chessboard. You could choose to play or to surrender; still nothing is as rewarding as winning. It’s not just you who has to be 100% focus on the game, but also your partner, just like in life you cannot play alone.
Young and beautiful Scarlett Wilson has engaged into a game with an opponent she surely underestimated. After spending one night with this beautiful French stranger she starts regretting not having control over herself, starting a game she is not aware of. Tired and with vague memories of her escaped, she has to go to work and meet the new head of her father’s company, a position she always wanted for herself. And so she meets Dominick Altier, her one-night stand.
Checkmate is a romance novel, written by Diana Nixon, the author of Love Lines series. The plot revolves around the tumultuous relationship between Scarlett and Dominick. He is the type of man who is accustomed to get everything he wants, is arrogant, smart, overconfident and, to Scarlett’s bad luck, extremely handsome. And they are so alike.
While reading this novel I felt like they are so bad for each other, still so good together and this has no sense, needless to say that I hated Dominick and Scarlett for how they chose to “deal with the problem”. You know in a normal relationship the partners must give in order to gain something, but in their case was only taking and no giving. You could actually feel the tension between those two. I felt like screaming at them every time and also laugh at how they always found something to block each other. Secretly I was hoping that the odds were in Scarlett’s favour, she kind of deserved to be the head of the company, because she worked really hard even though practically had no social life and somehow I saw myself in her so I was totally team Scarlett.
However, it wasn’t the game between the two main characters that I enjoyed the most, but the minor characters like Oliver. He is Dominick’s brother and a total sweetheart. I mean she may be a little too macho, but I loved how he sided with Scarlett and made his brother so angry, it was something I would pay to see on a screen, because it felt so real. As always Diana has succeeded to create beautiful characters, taking care that each one of them feels real. I always thought that the secret to write a great book is to put feelings into your work and dedicate yourself to the characters in it and this is what Diana has made all along.
There are several scenes in the book that I loved, still there is one which is my all-time favourite and of course has Oliver in his glory and it’s the first time we meet Oliver and also Scarlett has an encounter with him and Dominick which made the moment unforgettable. Just imagining the three of them in the same room makes me laugh.
Checkmate has everything to become a bestseller, because I am sure that a lot of persons will enjoy it as much as I did. It was like living through the characters, because you are introduced to both Dominick’s and Scarlett’s points of view, so you get to decide in which team you are.
I think all romance lovers should read this book. It is a nice lecture, especially now on summer when you have a lot of free time and just want to have a nice time.

vineri, 1 august 2014

Anxietate


A trecut multă vreme de când n-am mai postat pe blog, asta pentru că am decis să iau o pauză. Şi astăzi revin aşa ca în prima zi din august cu forţe noi şi idei pentru viitor.
A fost o perioadă ceva mai grea atât din punct de vedere al programului, cât şi din punct de vedere spiritual şi m-am deconectat de multe lucruri, am încercat să fac o "dezintoxicare" şi să nu mai stau pe internet să capăt o nouă perspectivă asupra ceea ce fac şi vreau să fac.

Şiii ajungând la titlul articolului: anxietate. Anxietatea este starea de nelinişte, de aşteptate încordată, însoţită de palpitaţii, jenă în respiraţie etc. În general această stare însoţeşte boli psihice, dar nu neapărat. Sunt foarte multe cazuri care nu sunt înregistrate ca anxietate pentru că nu se manifestă la o scară aşa de largă, cu toate acestea tot anxietate se numeşte. 
Multe persoane suferă de anxietate, dar cred că aşa e caracterul lor. Greşit. Anxietatea se poate controla destul de uşor odată ce ţi-ai dat seama. Eu ajungeam mereu într-un punct în care simţeam că nu o să am timp de nimic, că nu o să pot face nimic şi începeam să mă gândesc la consecinţe, ajungeam să fiu aşa de stresată că nu puteam să dorm noaptea, nu mai puteam să mă concentrez şi eram cu nervii întinşi la maxim. 
Cum mi-am dat seama ce se întâmplă cu mine? Urmăresc foarte mulţi vloggeri pe youtube şi am văzut  un material video, făcut de o tânără, avea cam 20-21 de ani, în care vorbea despre anxietate şi brusc mi-am dat seama că "problema" mea nu era atât de ieşită din comun. 
Ce am făcut ca să schimb ceva? Păi am început să îmi organizez aproape totul. Aşa că am un program de care mă ţin mai mult sau mai puţin. Nu trebuie neapărat să îl scrie, doar să îţi aminteşti de el. La sfârşitul zilei e bine să te gândeşti ce ai făcut şi ce nu. În plus încerc să îmi controlez emoţiile să nu mai exagerez fiecare situaţie. Ce am sesizat că ajută foarte mult este să ai mesele într-un anumit moment al zilei şi să consumi anumite alimente într-o cantitate moderată, pentru că din cauza anxietăţii poţi ajunge să mănânci prea mult sau prea puţin, de aici cele două extreme: obezitate şi anorexie.

Sfatul meu este să încercaţi să analizaţi puţin ceea ce vreţi să faceţi şi modul în care reacţionaţi pentru a diminua frica, încordarea. neliniştea şi toate lucrurile care le însoţesc.
La mine deja încep să se vadă îmbunătăţiri, din această cauză am şi decis să mă întorc pe blog, pentru că acum simt că pot să am un program şi oricât de multe lucruri aş avea de făcut o să încerc să le fac faţă. În trecut când aveam idei scriam multe articole şi până la sfârşitul unei săptămâni rămâneam fără şi urma o pauză şi îngrijorări şi mi-am dat seama că ce făceam greşit, întodeauna trebuie să existe o balanţă.

Pentru cei care trec printr-o fază asemănătoare nu uitaţi: gândiţi pozitiv, încercaţi să vă faceţi ordine în viaţă şi activitrăţi şi nu uitaţi să totul merge înainte chiar şi după ce am făcut o greşeală.

 
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Facebook Themes