sâmbătă, 31 decembrie 2011

Cărţi la final de an (bilanţul 2011)

Ideea am luat-o de la Geo. Sper că nu se supără pe mine. Anul acesta cred că am fost destul de leneşă, dar o să  stau şi o să mă gândesc ce cărţi am citit anul acesta. Sper să nu mă fac de ruşine dacă o să am o listă cam mică.


1. Memoriile unei gheişe de Arthur Golden
2. Obsesia de P.C. Cast şi Kristen Cast
3. Dracula, mortul viu de Dacre Sroker şi Ian Holt
4. Tara Duncan În Capcana lui Magister de Sophie Audouin-Mamikonian
5. Pânză de Paianjen de Cella Serghi
6. Veronika se hotărăşte să moară de Paulo Choelo
7. Invitaţia la vals de Mihail Drumeş
8. Unsprezece minute de Paulo Choelo
9. Tunele 4: Mai aproape de Roderick Gordon şi Brian Williams
10. Mândrie şi prejudecată de Jane Austen
11. Sense and Sensibility by Jane Austen
12. Hamlet de William Shakespeare
13. O plimbare de neuitat de Nicholas Sparks
14. Povestea fără sfârşit de Michael Ende
15. Baltagul de Mihail Sadoveanu
16. Mara de Ioan Slavici
17. Ţiganiada de Ion Budai-Deleanu
18. Gargantua şi Pantagruel de Francois Rabelais

vineri, 30 decembrie 2011

Seriale: Ce ne aduce ianuarie 2012

În materie de seriale 2012 se anunţă a fi un an foarte interesant. Multe din serialele care au luat pauză pe timpul vacanţei revin în forţă cu noi intrigi, noi personaje şi altfel de tipare. Am stat cu ochii pe serialele pe care le urmăresc eu şiii iată ce ma descoperit.

1. Pretty Little Liars
Revine din 3 ianuarie pentru a ne încânta cu povestea celor patru fete şi a misteriosului lor inamic "A". Cred că jumătatea sezonului doi va fi cea mai bună parte din tot serialul de până acum, acţiunea va fi mai palpitantă şi vom sta ca pe jar după fiecare episod. Sunt foarte curioasă să văd ce s-a ales de fete.

2. Vampire Diaries


Serialul revine din 6 ianuarie cu Klaus mai furios ca niciodată. după ce Ştefan i-a furat familia, Klaus a jurat că-l va face să regrete, iar modul cel mai simplu e de a-i ataca prietenii. Dar întrebarea este: Îi va păsa lui Ştefan de vechii lui prieteni? Şi mai ales, va face ceva pentru a-i ajuta pe Elena şi Damon să îl înfrângă pe Klaus? eu una sper ca Elena şi Damon să fie împreună sa măcar să fie un sărut ceva mai important în partea a doua a sezonului 3. Vom vedea daccă dorinţele mele se îndeplinesc...

3. Supernatural

Serialul revine în forţă de pe 7 ianuarie. după ce au fost scoşi mulţi dintre actorii minunaţi din serial, mă întreb dacă va dispărea şi Bobby din peisaj, eu sper că nu, el făcea acţiunea mai picantă. Şi ce se va întâmpla cu acele creaturi ieşite din Purgator? Sper că băieţii vor găsi o cale  să-i distrugă.

4. Gossip Girl


Din nefericire pentru mine şi pentru ceilalţi care urmăresc acest serial, episodul 11 va apărea abia pe 17 ianuarie! Adică după ce se termină vacanţa. Ce poate fi mai trist de atât? Sper ca Chuck să supravieţuiască. El e cel mai tare personaj, dacă îl scot pe el distrug tot serialul! Dacă nu ar fi fost mironosiţa de Charlie, sau Ivy cum vreţi voi să-i spuneţi, cei doi ar fi fost fericiţi în episodul 11, dar evident că cineva trebuia să intervină.

Cu siguranţă mulţi aşteptăm ca serialele noastre să reînceapă, până atunci vă urez aşteptare plăcută!

Seriale: Pretty Little Liars


Pot să spun că în ultima vreme am urmărit mai multe seriale decât am făcut-o vreodată.


"Pretty Little Liars" este ecranizarea cărţilor scriitoarei Sara Shepard. Serialul urmăreştte aventurile a patru fete — Spencer, Hanna, Aria si Emily — a căror gaşcă se sparte după dispariţia "şefei" lor, Alison. Un an mai târziu, ele încep să primească mesaje text de la cineva care foloseşte semnătura "A", care ameninţa să le dea în vileag secretele, chiar şi pe cele ascunse cu băgare de seamă, pe care credeau că le ccunoaşte doar Alison.

Serialul este o combinaţie de suspan, dramă şi mult romantism. când crezi că într-un final ai o pistă despre cine ar putea fi "A", toate lucrurile se dau peste cap şi o iei iar de la zero. 

joi, 29 decembrie 2011

Cărţi #6: Memoriile unei gheişe

Am stat multe zile să mă gândesc la o carte pe care să o fi citit şi care să mă fi impresionat în aşa măsură încât să o recomand cuiva. N-am ştiu ce aş putea prezenta, până acum câteva minute când am terminat o carte care m-a lăsat cu ochii în lacrimi. Cât de mult ne poate marca o carte? Cred că nimic pe lumea aceasta nu e mai impresionant decât filele care se ascund dincolo de cele două coperţi. Sunt una din acele persoane care apreciază frumosul, dar care nu consideră orice carte ca fiind o operă de artă, există puţine cărţi care trebuie citite în viaţă, iar această carte e una din ele.

Memoriile unei gheişe
de Arthur Golden

Cartea prezintă povestea a doi ochi albatru-cenuşiu ce reuşesc să-şi construiască o viaţă şi în ciuda prezicerilor celor din jur şi destinului scris pentru ei obţin ceva ce nu multora le e dat să cunoască, iubirea şi fericirea absolută.
Chiyo este purtătoarea celor doi ochi minunaţi care pe parcursul cărţii impresionează. Mica fetiţă este smulsă din mediul său de viaţă şi condusă către Kyoto. Sub îndrumarea înţeleptei Mameha, Chiyo, mai apoi numită Sayuri, reuşeşte să obţină ceea ce alţii doar au visat. Cartea reuşeşte să impresioneze nu doar prin povestea fetei, ci şi prin modul în care se descrie supravieţuirea celor din Japonia în timpul celui de-al doilea război mondial.

"Oricare ar fi chinurile şi triumfurile noastre, oricât de mult am suferi, mult prea curând se împrăştie toate, ca tuşul prea subţire pe hârtie." (Arthur Golden, Memoriile unei gheişe)

sâmbătă, 24 decembrie 2011

Melodia lunii #6: Empire State of Mind

Ştiu că luna aceasta am tras chiulul, dar revin cu o melodie care mie îmi place foarte mult şi care nu e în spiritul sărbătorilor, sincer eu m-am săturat deja de melodii de Crăciun, nu ştiu ce credeţi voi.
Melodia e cântată de Jay-Z şi Alicia Keys, iar numele ei spune mai mult decât suficient.

Shawn Corey Carter(n. 4 decembrie 1969 în Brooklyn, New York), cunoscut și sub numele de Jay-Z este un rapper de origine americană. El este recunoscut pe plan internațional pentru colaborările sale consacrate.
Alicia Augello Cook (născută pe data de 25 ianuarie 1981 în New York, S.U.A.) este o cântăreață, actriță, textieră și pianistă americană.

vineri, 16 decembrie 2011

Finaluri fericite

În ultimele zile nu am avut timp de blog, am avut un stres cu mediile.
Am observat că finalurile fericite sunt mereu pe primul loc, în cărţi, în filme, şi mă tot întreb de ce. Eu consider că finalurile abigue sau chiar cele triste sunt acele finaluri care îţi pun mintea în mişcare şi care te fac să plângi sau să râzi, sunt acele momente care pot să clasifice o carte ca fiind superbă sau dezastruasă, acelaşi lucru poate fi spus şi despre filme, deşi nu cred că se prea fac filme cu finaluri triste pentru că publicul de astăzi nu prezintă imaginaţie, dacă se poate să primească totul pe tavă ar fi perfect.
Astăzi ascultam o melodie de la RBD, cât mi-a plăcut trupa, eram un fan super înfocat, asta eram acum hm... trei, patru, poate chiar cinci ani. Ideea e că fiecare final, fericit sau nu, a reprezentat un motiv de tristeţe, aşa că de ce aş avea nevoie de finaluri fericite? Eu vreau începuturi glorioase şi conţinuturi extraordinare, finalul e mai puţin important pentru că oricum o luăm încheierea e mereu tristă prin felul ei de a fi.
Nu există cu adevărat sfârşituri, ele sunt de fapt un nou început.

marți, 6 decembrie 2011

Decembrie

A mai trecut o lună şi deja e iarnă! Mă aşteptam să fie spectaculos de frig, dar spre marea mea fericire şi dezamăgirea amatorilor de zăpadă, afară e cald şi frumos, parcă ar fi început de primăvară.
Am terminat oficial cu tezele şi am timp să mă ocup şi de alte lucruri mai interesante care nu fac parte din categoria şcoală. Încă 17 zile şi vine vacanţa!
Şi ca să potrivesc cu sezonul am adăugat o nouă temă şi ceva ninsoare pe blog ca premiu de consolare că afară nu ninge.

luni, 28 noiembrie 2011

Modă: Bulinele mereu cool

Credeam că bulinele nu mai sunt la modă acest sezon, dar se pare că m-am înşelat. De câţiva ani bulinele sunt mereu prezente pe podiumurile de modă şi în garderoba oricărei femei. Nu pot să spun că am foarte multe obiecte vestimentare cu buline. În general eu am o înclinaţie spre accsesorii cu buline, orice fundiţă cu buline poate fi pusă alături de orice obiect vestimentar, fie el elegant sau nu. Dacă stăm şi ne gândim bulinele nu sunt doar elegante, pot fi şi sport, ştiu că am avut un hanorac cu buline.
Bulinele îţi oferă un aer relaxat, fresh. Fustele îţi scad puţin din talie şi în mod special din şoldurri, ceea ce pe mine mă doboară pentru că şoldurile mele sunt destul de mari din cauza oaselor. Pantalonii cu buline te fac să fii mai feminină şi eşti mai elegantă, ei merg purtaţi cu o cămaşă la şcoală. Dacă credeaţi că bulinele sunt doar pentr zi, ei bine am descoperit că s-au creat rochii cu buline pentru seară. Ar fi interesant să port o astfel de rochie seara, mereu am avut în minte hainele cu buline ca fiind pentru zi.
Sfatul meu? Purtaţi buline ori de câte ori aveţi ocazia, dar doar un singur obiect vestimentar ca să nu păreţi încărcate şi de prost gust.

marți, 22 noiembrie 2011

Cărţi #5: La răscruce de vânturi

După cum am promis, revin după mai bine de jumătate de lună cu o nouă sugestie ce poate fi adăugată pe lista voastră de lectură. Am auzit de această carte prin intermediul alteia, dar m-a fascinat cu adevărat. este ultima carte care aparţine clasicilor pe care o prezint anul acesta, pentru că în decembrie vreau să vin cu ceva mai recent.

La răscruce de vânturi
Emily Jane Brontë

Domnul Earnshaw, tatăl lui Catherine era un domn bogat și bun, care stăpânea casa "Wuthering Heights" (la răscruce de vânturi). Catherine avea un frate pe nume Hindley. Domnul Earnshaw aduce un copil murdar acasă, pe nume Heathcliff, cu care Catherine se înțelege bine din primele clipe.
Heathcliff devine cu timpul un bărbat aspru, dur şi lipsit de scrupule. Catherine era o copilă râzgâiată ce nu ştia să respecte pe nimeni şi nimic. Ea distruge tot ce era bun în acel băiat murdar.
Cartea aceasta, spre deosebire de altele, aduce ceva nou, o iubire ce rezistă după moarte, o pasiune care distruge cam tot ce prinde şi care nu te lasă să scapi. Emily Bronte a fost cu adevărat o autoare genială care a reuşit să redea un element important al iubirii.
Şi pentru a spori curiozitate, un citat ce spune totul:
"Unicul gând al vieţii mele este el. Dacă totul ar pieri şi nu ar rămâne decât el, tot aş continua să exist; iar dacă totul ar rămâne şi el ar fi nimicit, universul s-ar transforma într-o lume străină mie şi mi s-ar părea că nu mai fac parte dintr-însa."

sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Modă: Haine cu talie înaltă

Ştiu că multe fete sunt contra obiectelor vestimentare cu talie înaltă, dar ele nu ştiu ce pierd!
Atunci când porţi haine cu talie înaltă, desigur dacă ştii cum să le porţi, îţi oferă un plus de feminitale şi eşti mai elegantă. Spre exemplu fustele drepte cu talie înaltă, puse în combinaţie cu o cămăşuţă albă sau o pereche de pantaloni cu talie înaltă şi puţin evazaţi jos sau drepţi cu o bluză elegantă sau un tricou inspirat(nu mă refer la tricourile acelea largi cu multe imprimeuri, clar nu se potrivesc), se potrivesc de minune la şcoală, la facultate sau doar dacă vrei să te simţi mai feminină. Dacă ai ceva kg în plus hainele cu talie înalte sunt perfecte pentru că pot masca uşor colăceii.
Eu dacă aş avea numai haine din acestea în garderopă aş fi foarte fericită, îmi place să mă simt elegantă, dar din nefericire am avut o perioadă în viaţă când mi-au plăcut mult hainele sport şiii acum am foarte multe haine sport, dar cu prima ocazie îmi achiziţionez mai multe obiecte vestimentare care să mă facă să mă simt elegantă.
P.S. Pun pariu că fusta voastră de la uniformă sau pantalonii au talie înaltă(fusta mea are...). Şcoala e un loc numai bun ca să arăţi cât de elegantă poţi fi, profesorii chiar apreciază asta.

miercuri, 16 noiembrie 2011

Melodia lunii #5: Where The Wild Roses Grow

Nu ştiu câţi dintre voi îi simpatizează pe Kylie Minogue şi Nick Cave & The Bad Seeds, dar melodia "Where The Wild Roses Grow" e superbă!
Nicholas Edward Cave s-a născut la date de 22 Septembrie 1957 şi este un muzicien, textier, scriitor, scenarist şi actor de film de origine australiană. Este un cunoscut lider al aprediatei formaţii rock, Nick and the Bad Seeds, fomată în anul 1984.
Kylie Ann Minogue, născută la 28 Mai 1968 Melbourne, Australia, este o cântăreață câștigătoare a unui premiu Grammy, compozitoare și actriță australiană, decorată cu Ordinul Imperiului Britanic. Minogue a devenit cunoscută la sfârșitul anilor 1980 prin rolul jucat în serialul australian Neighbours (Vecini), înainte de a deveni artistă pop în anul 1987.
Şi aceasta este melodia lor, care va sta timp de o lună pe blog:

sâmbătă, 12 noiembrie 2011

Concurs: A very late contest

Emily organizează un nou concurs pe blogul ei, sposorizat de Librăria online Libris. De data aceasta înscrieriile durează ceva mai mult, dar nu vă culcaţi pe o ureche, căci  s-ar putea să le rataţi! Baftă celor care aleg să participe! Pentru detalii şi înscrieri intraţi aici.

Premiera Zori de zi Partea 1

Clar nu mă număr printre sutele de fane înfocate Twilight care nu fac decât să numere secundele până la premierea de vinerea viitoare(18.11.2011). Acum se simte deja în aer mirosul dinainte de premieră. Peste tot vezi: Twilight! Premieră zori de zi!. Ok, m-am prins, vă plac filmele extrem de nereuşite din seria Amurg. Îmi plac trailerele filmelor, sunt foarte reuşite şi chiar te fac curios, dar când vezi filmul îţi pică faţa de dezamăgire. Nu cred că filmul al patrulea va fi diferit de celelalte, deşi probabil o să mă uit la el să văd câte mii de detalii au scos şi cât de jos au ajung. Şi probabil va avea mii de încasări, dar chair nu mă mai interesează. Ah. Şi ceva legat de machiajul personajelor: Sunt singura care a observat că l-au dat pe Robert cu o grămadă de fond de ten şi că l-au făcut practic o fantomă şi nu un vampir?
Vă las în compania trailerului.

joi, 10 noiembrie 2011

Şcoală: Teze

Oficial a început sezonul tezelor aşa că vă urez tuturor baftă! De acum timpul liber se reduce la zero...
Posturile mele pe blog nu vor mai fi foarte dese, deşi sper să ajung în weekend să mai scriu ceva. 
După sezonul tezelor sper să ajung şi cu ceva nou pe blog. 
Ne auzim mai des după teze!

duminică, 6 noiembrie 2011

Seriale: Supernatural

"Supernatural" este povestea lui Sam şi a lui Dean Winchester, doi fraţi uniţi de acelaşi destin: ei călătoresc prin ţară cu misiunea de a găsi şi a ucide cele mai înfricoşătoare creaturi ale întunericului, de care oamenii au auzit doar din legende şi din superstiţii. În timpul acestei lupte cu răul, Sam descoperă multe lucruri despre sine. Încurajaţi de tatăl lor să se avânte în această aventură pesntru a găsi creatura care le-a ucis mama cu mulţi ani în urmă.
Eu nu ştiu foarte multe despre ce se întâmplă în serial. De ce? Pentru că am ajuns abia la episodul al zecelea. Sincer mi se pare un serial foarte reuşit. De mult timp nu s-a mai creat ceva original şi e chiar aventură pură, nu tu iubire sau alte lucruri siropoase. Şii trebuie să recunosc că actorul care-l joacă pe Dean, Jensen Ackles, e foarte, foarte atrăgător. Mă rog, nu de asta mă uit eu la serial.

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

Şcoală: Uniformele


În ultima vreme se tot discută despre faptul că uniformele ar trebui să devină obligatorii în şcoli. Voi sunteţi pro sau contra acestui lucru? 
Eu încă nu m-am decis în totalitate, deşi balanţa mea e înclinată foarte mult spre pro. De ce tocmai pro şi nu contra? Simplu. uniformele nu numai că dau culoare unei şcoli şi o fac să pară una serioasă, o instituţie care se respectă, ci le iau elevilor şansa elevilor de a veni cum vor ei îmbrăcaţi. Mi se pare o lipsă de respect, ceva de prost gust să vii la şcoală îmbrăcat ca şi cum ai merge în club. Şcoala e şcoală şi distracţia e distracţie. Ştiu că sună ca ceva spus de părinţii noştrii, dar acesta e adevărul. Când văd cum fetele vin îmbrăcate cu fuste minuscule şi băieţii au blugi extrem de ciopărţiţi mi se întoarce. Şi mulţi vor spune că uniforma îţi limitează stilul propriu. Nu e aşa chiar deloc! La uniformă poţi să adaugi accesorii, poţi să o faci să fie parte din tine, să-ţi poarte amprenta.

miercuri, 2 noiembrie 2011

Noiembrie


Noiembrie este luna în care elevii îşi numără tezele...
Cred că  toţi dăm teze în perioada aceasta, şi ce e mai rău? Am trecut de la trei teze la cinci, minunat!
afară e din ce în ce mai frig şi nu mai avem cum să mai purtăm hăinuţele de toamnă, aşa că trecem direct la cele de iarnă. Urăsc luna aceasta! Nu-i nimic frumos la ea!

marți, 1 noiembrie 2011

Cărţi #4: Pe aripile vântului

Pentru că luna trecută am fost puţin cam leneşă, în această lună mă voi revanşa şi voi vorbi despre două cărţi. Am ales pentru a începe luna, o carte superbă.

Pe aripile vântului
de Margaret Mitchell

Pe aripile vântului este un roman ce combină dragostea şi povestea unui oraş ce s-a ridicat după război din propria-i cenuşă. Personajul principal, Scarlett O'Hara, este o tânără ce este orbită de o pasiune prostească, ce ea o numeşte dragoste, şi merge până în pânzele albe pentru această aşa numită dragoste, până când realizează toate greşelile pe care le-a comis. E un caracter puternic ce calcă în piccioare şi nu priveşte înapoi. Se căsătoreşte de mai multe ori fără să iubească doar pentru a demonstra că ea nu e mai prejos şi pentru a nu rămâne săracă. Scarlett urăşte sărăcia. E egoistă şi lipsită de sentimente uneori, snetimente care să nu fie pentru propria persoană, şi veşnic un copil.
Cartea are o continuare numită Scarlett scrisă de o altă autoare, dar sfatul meu este să rămâne-ţi cu finalul dat de Michell Margaret care lasă loc de interpretări. Şi nu vă spun mai mult pentru că aş strica farmecul cărţii. 
Vă urez lectură plăcută.

sâmbătă, 29 octombrie 2011

120 de culori

Am decis să revin cu un concurs pentru fete, ceva ce sigur o să le placă lor. E vorba de un concurs ce are ca premiu o trusă de machiaj. Iulia oferă acest premiu la noul ei concurs, o trusă de machiaj cu 120 de culori! sunt foarte multe culori, mie una mi se pare super. Pentru mai multe detalii intraţi aici.
Aşa arată trusa: 

duminică, 23 octombrie 2011

Concurs: Be ready, it's coming!

Emily organizează un nou concurs sponsorizat de Librăria online Libris şi ca şi la celelalte concursuri se oferă ca premiu o carte în valoare de 40 de RON. Nu e nimic greu de făcut, cerinţele sunt foarte simple. Pentru mai multe detalii accesaţi blogul lui Emily aici, ia pentru înscrieri puteşi intra direct aici.
Baftă tuturor!

duminică, 16 octombrie 2011

Melodia lunii #4

Evanescence

Evanescence e o formație de rock alternativ din Little Rock, Arkansas, SUA, fondată în 1998 de Amy Lee și Ben Moody. După ce au câștigat atenția publicului din Little Rock, înregistrând cu ajutorul Bigwig Enterprises două EP-uri, și un CD demo Origin, au semnat în 2003 un contract cu Wind-Up. Așa a apărut Fallen, primul album, care s-a vândut în peste 15 milioane de exemplare în toată lumea și datorită căruia formația câștigă 2 premii Grammy. Un an mai târziu, Evanescence realizează primul lor album live, Anywhere But Home, vândut în peste un milion de exemplare, iar în 2006, e lansat cel de al doilea album, The Open Door, vândut în peste 5 milioane de exemplare.
Evanescence a fost fondată de solista și pianista Amy Lee și de chitaristul Ben Moody. În 1994, cei doi s-au întâlnit în Little Rock, Arkansas, unde Moody a auzit-o pe Amy cântând „I'd Do Anything for Love (But I Won't Do That)” de Meat Loaf la pian. Primele lor cântece a fost „Solitude” și „Give Unto Me”, scrise de Lee, și „Understanding” și „My Immortal”, scrise de Moody. Două din cântecele lor au fost difuzate la un post de radio local. Formația apare live, câștigă câteva premii și devine una din cele mai apreciate din zonă. După câteva denumiri de formație, precum Childish Intentions și Stricken, ei au ales Evanescence (în limba română evaporare, dispariție, estompare). Solistei a început să-i placă numele deoarece „e misterios și lasă o imagine în mintea ascultătorilor”.
Primul demo, Origin (lansat în 2000) este relativ necunoscut. Formația a de asemenea realizat două EP-uri. Primul, intitulat Evanescence EP (1998), a fost realizat în doar 100 de exemplare, iar cel de-al doilea, Sound Asleep Ep, cunoscut și ca Whisper EP (1999) doar în 50 de exemplare. Origin și EP-urile conțin versiunile demo ale unor piese de pe primul album Fallen. De exemplu, înregistrarea „My Immortal” găsită pe Fallen poate fi găsită și pe Origin, fără câteva elemente de acompaniament. Au fost produse doar 2550 de exemplare ale acestei înregistrări; Lee și Moody își încurajează fanii să descarce cântecele vechi ale formației de pe Internet.

joi, 13 octombrie 2011

Seriale: The Vampire Diaries (Jurnalele Vampirilor)

The Vampire Diaries (Jurnalele Vampirilor)

Elena, una dintre cele mai populare eleve din liceu a avut parte în urmă cu 4 luni de o mare tragedie : părinţii ei au murit într-un accident de maşină. Astfel aceasta, împreuna cu fratele ei, trebuie să facă faţă durerii. Anul şcolar tocmai a început. Elena împreuna cu prietenele sale sunt fascinate de prezenta unui nou stundent, tânăr misterios şi carismatic pe nume Stefan. Cei doi tineri au început să vorbească, pe scurt făcându-şi ochi dulci. Ceea ce nu ştie Elena este că Stefan este de fapt un vampir în vârstă de 163 de ani. Chiar dacă este un vampir Stefan încearcă să-şi ascundă aceste instincte. Stefan are un frate, pe nume Damon care, faţă de Stefan tot ceea ce face este să-şi facă treaba de vampir, să facă rău oamenilor, încercând chiar să o omoare pe Elena, astfel s-a declansat o adevărată rivalitate între cei doi fraţi. Damon începe să se îndrăgostească de Elena, după o perioadă. Serialul The Vampire Diaries este o adaptare a unei serii de cărţi publicate în 1991.

Chiar dacă este o adaptare după o carte, cele două sunt foarte diferite, după mine serialul e ceva mai drăguţel, deşi conţine câteva dulcegării cam greu de digeret. Sfatul meu e să treceţi repede prin primul sezon care e foate slab şi să vă axaţi mai mult pe al doilea sezon, deşi cel mai bun e al treilea, da aveţi nevoie de o legătură bună ca să înţelegeţi acţiunea.
Mie a început să-mi placă serialul după ce s-a trecut la sezonul trei în mod special. Ah şi eu spre deosebire de majoritatea care ţin cu Stefan, sunt de partea lui Damon... 
Serialul poate fi urmărit atât în engleză, cât şi cu subtitrare în română.

miercuri, 12 octombrie 2011

Blogosfera şi concursurile ei

După mult timp de absenţă din lumea concursurilor m-am întors în forţă cu unele noi.

1. Concurs Libris

Organizat de blogul Nervi de Toamnă, concursul este sponsorizat de Librăria online Libris, sponsorul cel mai des întâlnit în blogosferă. Pentru a participa la concurs trebuie să îndeliniţi nişte cerinţe simple, nu durează mai mult de zece minute, chiar mai puţin dacă vă merge mâna la tastat şi ştiţi exact ceea ce vă doriţi. Premiul este o carte în valoare de 35 RON. Cncursul a început pe 5 octombrie 2011 şi se încheie miercuri, 19 cotombrie 2011. Doritorii pot intra aici pentru mai multe detalii.

2. I'm back so....it's GIVEAWAY TIME!!!!

De data aceasta vin cu un concurs nou, o sugestie ce nu e legată de cărţi.
Concursul este oraganizat de Dee's Boundoir, nu are un sponsor. Se oferă ca premiu o trusă de farduri de pleoape de la Sleek. Sunt câţiva paşi uşor de îndeplinit, aşa că doritorii pot intra aici pentru mai multe detalii şi înscrieri.

Atât pentru un moment, când voi mai găsi ceva nouă vă anunţ!


vineri, 7 octombrie 2011

Modă: Carourile şi ce se potriveşte cu ele.

Nu mă dau în vânt după modă, da mă uit să văd ce mai e nou şi cam în ce combinaţii ar merge, dar nimic mai mult. Am zis să scriu şi pe blog despre ce se mai aportă, ca să mai adaug ceva nou, cred că toată lumea s-a săturat de cărţi şi muzică.
Am văzut că designerii apreciază foarte mult carourile în această toamnă. Şi partea bună e că orice accesoriu vestimentar poate avea carouri. Un sfat? Nu purtaţi doar carouri. Este foarte bine să aveţi un singur obiect vestimentar în carouri, nu toate. În general când cineva spune că se poartă "X" culoare, vezi lumea îmbrăcată pe stradă din cap până în picioare în culoarea respectivă. Păi nu se face chiar aşa. Da, se poartă, dar nu abuzăm. Vă imaginaţi cum am arăta îmbrăcaţi doar în carouri? Ce coşmar!
Alături de carouri merg foarte bine accesoriile simple, o brăţară subţire, un lanţ finuţ şi un inel care să nu sară prea tare în ochi. Dacă alegeţi să purtaţi carouri evitaţi să vă încărcaţi vestimentaţia şi adoptaţi o coafiură cât mai lejeră, o coadă de cal sau una împletită ar arăta minunat în combinaţie.
Şi ce e cel mai frumos la carouri? Merg perfect cu uniforma de la şcoală, dacă nu e şi ea în carouri, aşa că putem să fim la modă şi când mergem la şcoală.

duminică, 2 octombrie 2011

Octombrie

S-a zis cu zilele frumoase de septembrie. Abia acum vine greul. Începe cu adevărat şcoala, iar frigul e frig, nu doar o simplă adiere de vânt dimineaţa. Probabil nu voi mai avea mult timp de stat pe internet, dar asta e, eu am vrut la un super liceu. Partea bună? E foarte bine să ai colegi ca ai mei.
Ce se roagă elevii acum? "Dă Doamne să vină Crăciunul!" Ce mă rog eu acum? "Dă Doamne să dureze octombrie la nesfârşit!" Chiar nu vreau să vină noiembrie cu tezele lui mirobolante.

Concurs: Are you ready?

Emily revine cu un concurs. Cred că deja toţi ne-am obişnuit cu regulamentul concursului aşa că nu mai trebuie să explic. Pentru mai multe detalii şi înscrieri intraţi aici. Nu uitaţi că sponsorul blogului este Librăria online Libris, datorită lor noi avem şansa să câştigăm cărţi care merită citite. Am observat că în general Libris online sponsorizează majoritatea concursurilor online, merită laude pentru că datorită lor mai pune mâna lumea pe o carte.

sâmbătă, 24 septembrie 2011

O necesitate sau fiţe?

În primul rând nu sunt deacord cu această formulare, "un must", de când cuvintele englezeşti pot fi articulate nehotărât în română? Vezi peste tot "... un must toamna/vara/primăvara/iarna aceasta". Alo! Trăim în România, suntem români şi nu sună deloc frumos să poceşti limba altor popoare. E ca şi cum aş începe eu să spun două cuvinte în engleză, două în română, două în germană etc. până să-mi iasă propoziţia/fraza pe care doresc să o alcătuiesc. Sună nasol, mă rog.
Acum pe stradă vezi pe toată lumea îmbărcată la fel! Adică nu mai există nici măcar un pic de originalitate. În tramvai, pe stradă, în max, toţi poartă haine aproape identice! Ok, înţeleg că se poartă, dar nu trebuie să copiezi îmbrăcămintea manechinelor pe care le vezi la televizor sau a celor pe care vânzătorul pe pune în vitrină.
Este bine să fii informat despre ce culori se poartă, ce modele şi care sunt asorteurile sezonului, precum şi coafurile care sunt la modă în sezonul curent, dar trebuie, atenţie mare, e absolut necesar să adaugi stilul propriu în ţinuta pe care ţi-o alegi nu să fii o copie la indigo. Odată ce îţi alegi singură felul în care te îmbraci, abia atunci devii originală şi la modă! Dacă ai haine care se poartă şi ai acelaşi aspect pe care l-au adoptat toţi nu înseamnă că eşti la modă, înseamnă că eşti o copie ambulantă.
Apoi vai că e un "must", ba nu e deloc aşa, poţi să fii la modă dacă ştii cum să te îmbraci în hainele tale mai vechi ca să pară că sunt din noua colecţie. uneori chetsiile de genul sunt simple fiţe

vineri, 23 septembrie 2011

Vampirii Sudului cu revistele BRAVO si BRAVO GIRL din 27 septembrie

Sincer? Eu una sunt uimită! nu mă aşteptam ca cei de la BRAVO să pună la reviste cărţi. Da, e adevărat că e gen cărţile de la adevărul, dar Vampirii Sudului e o serie pe care chiar vreau să o citesc!
Pentru cei care nu ştiu, nu sunt informaţi. Vampirii Sudului de Charlaine Harris, apărută la Editura LEDA. Acţiunea se desfăşoară într-o lume în care vampirii pot cumpăra sânge sintetic, produs în Japonia. Integrarea lor într-un orăşel din Louisiana produce mare agitaţie, iar o poveste de dragoste se ţese între un vampir şi Sookie Stackhouse, o chelneriţă inocentă care citeşte gândurile oamenilor. După aceste cărţi s-a făcut serialul True Blood, aşa că cei care sunt fani al acestui serial au acum şansă să-şi achiziţioneze cărţile odată cu revistele BRAVO.

duminică, 18 septembrie 2011

Cărţi #3

Uitându-mă prin bibliotecă mă tot gândeam ce carte să aleg de data aceasta şi am zis: "Au fost deja două cărţi cu tentă romantică, hai să încerc ceva diferit." De această dată am ales ceva ce nu e plin de dragoste, ci se axează pe o aventură.





Colţ alb
de Jack London

Doi oameni, Bill şi Henry, porniţi într-o uriaşă aventură, aflaţi în ţinutul care se învecinează cu cercul polar, numit “sălbaticul Wild”, trec printr-o situaţie disperată. Rămânând doar cu trei cartuşe, ei trebuie să facă faţă atacului unei haite de lupi, care înnebuniţi de foame băgaseră frica în câinii legaţi în ham, care trăgeau o sanie făcută din scoarţă groasă de mesteacăn, sanie în care se afla coşciugul lordului Alfred , care-şi găsise sfârşitul prin acele ţinuturi. Singurul mod de apărare împtriva agresorilor, din ce în ce mai numeroşi, era menţinerea în permanenţă, începând cu lăsarea serii, a unui foc puternic, lupii fiind îndepărtaţi de cioturile sau tăciunii aprinşi, aruncaţi asupra lor.

Colţ alb a fost o carte pe care eu am fost obligată să o citesc la început, dar a fost singura carte, singura, care m-a făcut să plâng şi să-mi doresc un alt final. A fost incredibilă şi merită citită. În plus e o carte care nu are vârstă, o poţi citi la 7 ani sau la 70 de ani, chiar nu contează, impactul va fi acelaşi. Plus că băieţii nu au motiv să spună că e o carte pentru fete, nu are tente romantice deloc!

sâmbătă, 17 septembrie 2011

Melodia lunii #3

După atâta linişte pe blog am ales o melodie ceva mai diferită, o melodie care mie personal mi-a plăcut din primul moment în care am ascultat-o.

Placebo este o formație de muzică rock alternativ, înființată în Anglia în 1994. Membrii formației sunt, la momentul actual, Brian Molko (voce, chitară, muzicuță, claviaturi), Stefan Olsdal (chitară bas, chitară, claviaturi, voce) și Steve Forrest (tobe).
Istoria trupei Placebo începe în anul 1994, atunci când doi foști colegi de școală Brian Molko și Stefan Olsdal se reîntâlnesc cu totul întâmplător în stația de metrou londoneză South Kensington. Cei doi frecventaseră un timp același liceu în Luxemburg, The American International School of Luxembourg, dar nu își vorbiseră niciodată.
La vremea aceea, Molko scria cântece și cânta ocazional prin baruri alături de Steve Hewitt, toboșar în trupa Breed, cei doi cunoscându-se prin intermediul prietenei acestuia din urmă. În stația de metrou, Molko îl invită pe Olsdal la un concert pe care avea să îl susțină cu Hewitt în acea seară. Olsdal rămâne impresionat de prestația lor, și decid să formeze o trupă, Ashtray Heart, nume care venea dintr-un vers al lui Captain Beefheart, „She used me like an ashtray heart”. Într-un interviu de pe 22 mai 2009, în cadrul unei emisiuni de la postul italian Radio Deejay, Molko a negat că acesta a fost numele inițial al trupei, precizând că formația a avut mai multe nume și că faptul că Ashtray Heart a fost primul nume este de fapt un zvon propagat pe internet. „Cred că am cântat o dată într-un pub în Londra cu Steve Hewitt la bongos, și mai cred că ne-am numit Ashtray Heart pentru o noapte”, a precizat solistul cu altă ocazie.
Ulterior formația a adoptat numele Placebo. Contrar a ceea ce cred mulți dintre fani, numele trupei nu se referă la efectul Placebo, ci la semnificația pe care „placebo” o are în latină („Voi plăcea”). Referitor la asta, Stefan Olsdal își amintea într-un interviu din 2007:
„Faza cu numele formației e să găsești unul care să sune bine. După aia ești întrebat de atâtea ori în interviuri de ce ai ales numele ăla, încât începi să vii cu povești inventate. Una din cele inventate de noi a fost ceva în genul: 'Sunt o grămadă de trupe cu nume gen codeină și morfină, dar noi am vrut să ne numim trupa după un medicament care nu funcționează!'”
Placebo nu au avut inițial un toboșar stabil, cântând când cu Steve Hewitt, când cu Robert Schultzberg (un fost coleg de școală de-al lui Olsdal). În 1996 trupa semnează un contract cu casa de discuri Caroline Records, cu Schultzberg în rol de toboșar. Anterior semnării acelui contract, trupa lansase un single, „Bruise Pristine”, la casa de discuri Fierce Panda. Molko își va aminti mai târziu cu neplăcere despre acest single: „Vocea mea suna ca cea a lui Mickey Mouse.”

Liceu

Liceul, ei nu e chiar aşa cum îmi imaginam eu. Lumea nu e roz, dar nu mă aşteptam să fie chiar aşa de plictisitor la liceu. Dacă n-ar fi colegii care sunt super, probabil m-ar distruge toată rutina aceasta de a mă trezi dimineaţă şi a merge la şcoală cu tramvaiul. Pot să spun că în prima zi îmi pusesem ceasul să sune pentru a merge la vechea mea şcoală, unde am făcut 5-8, aşa era eu să întârzii. La liceu nu e super aşa cum spun toţi, la liceu nu poţi să nu înveţi, nu poţi să spui "Lasă că-mi fac eu temele mai târziu.". Cred că singura parte bună e colectivul, deşi cei din anii mai mari când văd boboci se uită ca boul la poartă nouă, ceea ce e enervant, dar mă rog, până la urmă puţin mă interesează ce cred ei, important e să mă simt bine.

duminică, 11 septembrie 2011

Booktown Lover: Concurs

Hei! La mai puţin de câteva minute după ce ma descoperit un nou concurs pe blogosferă, revin pentru a da de veste că am mai găsit unul! sincer, nici eu nu ştiu cum reuşesc să le găsesc, doar mă împiedic de ele. odată şi odată va trebui să mă opresc şi să-i mulţumesc stângăciei mele pentru că dau de locuri excelente.
Cei de la Booktown Lover, cu susţinerea celor de la Libris online, organizeată un concurs ce oferă ca premiu o carte în valoare de 40 de Ron. Partea bună? Vă puteţi alege singuri cartea. Mereu am apreciat concursurile cu premiu la alegere. Şi la acest concurs puteţi avea mai multe şanse, nu doar una! Aşa că mult succes! Pentru mai multe detalii intraţi aici. Grăbiţi-vă! Înscrierile se termină pe 14 septembrie.

Concurs nou Libris

Aşa cum v-am obişnuit de fiecare dată când întâlnesc un concurs nou cu cărţi în blogosferă postez pe blog, iar de data aceasta nu fac excepţie.
În colaborare cu Librăria online Libris, blogul The Purple Spring Girl organizează un concurs la care se oferă ca premiu o carte în valoare de 40 Ron maxim sau mai mult cu condiţia de a completa până la atingerea preţului cărţii. Pentru mai multe detalii şi înscrieri intraţi aici. Celor care se vor înscrie le urez baftă! nu uitaţi că puteţi avea o şansă în plus la acest concurs!

Music Camp Iaşi

" Music Camp este o ocazie pentru copii de a cunoaşte şi experimenta ce înseamnă muzica şi de a progresa în dezvoltarea personală, pe parcursul unei săptămîni pline de dinamism. Toţi copiii participă la cor, în fiecare zi de tabără. Cântecele sînt variate, de la piese ale unor mari maeştri clasici – Haydn, Mozart şi Saint Saëns, până la Negro-Spirituals, cîntate în limba engleză. Copiii au de asemenea posibilitatea de a alege dintre mai multe cursuri opţionale, în funcţie de interesul lor. Săptămîna are ca punct culminant concertul, care îi are ca spectatori pe părinţi, prieteni, educatori, lideri culturali, şi chiar întregi comunităţi.

In septembrie 2010 Asociatia Music Camp International a colaborat cu doamna Inspector General, prof. Liliana Romaniuc, cu doamna Inspector de Muzica, cu Orchestra Filarmonicii Iasi pentru organizarea primei tabere Music Camp din Iasi. Acest oras istoric ne-a facut o primire demna de covorul rosu. In data de 4 septembrie 2010, 386 de copii au sustinut un concert in frumoasa catedrala catolica.Entuziasmul este tot mai mare si anul acesta aspteptam aproximativ 500 de copii."


La fel ca anul precedent am participat şi de această dată la tabăra organizată în Iaşi. Impresii? Ei, nu am cuvinte care ar putea exprima experienţa incredibilă pe care am avut-o alături de organizaţia Music Camp International  şi elevii din diferite şcoli din Iaşi. Deja cunoşteam un grup de persoane care au participat şi anul trecut şi cu care am avut plăcerea de a merge la Cluj. La Cluj s-a ţinut Festivalul Paştele cu Maeştrii, care este tot un fel de tabără. Pentru a participa la această tabără copii din diferite părţi ale ţării au susţinut o audiţie. Annul acesta Festivalul se va ţine la Bucureşti, cel puţin aşa spun vocile şi eu una cred că aşa va fi.
Anul acesta eu am cântat la vocea I. Am să pun câteva videoclipuri de la concertul din acest an, nu sunt foarte clare, dar se aude destul de bine muzica. Tot ceea ce se vede este învăţat în cinci zile.

luni, 5 septembrie 2011

Talent sau perseverenţă?

Multă lume spune că are un anumit talent, dar acele talente se dovedesc a fi un rezultat datorat studiului. Nu trebuie să ai talent ca să cânţi la pian, la chitară sau orice instrument muzical, cu puţină muncă se rezolvă. Munca şi ambiţia sunt tot ce contează în astfel de cazuri. Ca să scrii ceva decent de asemenea nu ai nevoie de talent, bine sunt excepţii. Există persoane care s-au născut pentru scris, dar nimeni nu pune măna pe pix când se naşte şi începe să scrie, nu, şi aici e nevoie de muncă. Sunt foarte multe aşa zise "talente", mi s-ar bloca pagina de internet dacă aş încerca să le enumăr pe toate, am zis să menţionez câteva, cele mai întâlnite din ele.
Concluzie? Degeaba ai talent dacă nu munceşti. Mai bine n-ai talent şi te străduieşti să-ţi încropeşti unul fals.
P.S. Dacă te pasionează un anumit lucru, nu-l lăsa să-ţi scape, se poate dovedi a fi un talent.

Carte caută stăpân

Emily ne încântă din nou cu un concurs sponsorizat de Librăria Libris Online.
Aşa cum şi-a obişnuit participanţii regulile sunt simple. Fiecare participant trebuie să urmărească bogul prin Google Frient Connect şi să lase un comentariu pe blog în care i se cer anumite lucruri. Partea bunîă a concursului e că îţi poţi alege singur premiu, o carte mai exact care să nu depăşească preţul de 40 Ron. Concursul se desfăşoară în perioada 5 septembrie 2011 - 12 septembrie 2011, aşa că este pusă la dispoziţie o săptămână pentu înscrieri. Pentru mai multe detalii puteţi intra pe blogul lui Emily aici sau să accesaţi direct postul despre concurs aici.

vineri, 2 septembrie 2011

Septembrie. Toamnă.

Suntem în prima lună a toamnei, septembrie sau cărarea de foc pentru elevi. Acum se aud peste tot glasuri de elevi care se plâng mereu şi mereu că vai începe şcoala. Şi ce? Eu chiar mă bucur. Acasă e mereu plictiseală, iar ieşirile în oraş sunt mai palpitante în timpul şcolii, aştepţi mai mult sfârşitul de săptămână şi bucuria e mai mare.
Şi în cazul în care ceilalţi nu îşi dădeau seama că e septembrie, în minunatul meu oraş, mai exact în Iaşi, plouă de câteva ore în continuu, nu că aş fi tristă, ba chiar mă bucur. Zilele sufocante de august mi-au adus doar tristeţe, iar acum o ploaie poate şterge căldura. Mai sunt unsprezece zile până în prima zi de şcoală, la mine prima zi de liceu. Nu ştiu cum să privesc situaţia, dar cred că undeva în adâncul meu cineva ţipă de fericire că am scăpat de anii chinuitori petrecuţi în generală.
Un nou an, un nou început, un nou colectiv, totul e nou. Septembrie nu aduce doar melancolie, el aduce bucurii, prieteni şi într-un final dureri de cap. Baftă tutror în acest septembrie minunat!

Noi concursuri în blogosferă

Mă uitam să văd ce mai e nou în blogosferă când am dat de câteva concursuri noi. Evident ca premii se oferă cărţi, altfel de ce m-aş complica eu să le acord atenţie? Nu mă gândesc că voi câştiga, la cât sunt eu de ghinionistă la concursuri, dar sunt sigură că alţii vor avea mai multe şanse, iar eu urmăresc să le atrag şi lor atenţia asupra unor lucruri aşa de importante cum sunt cărţile şi să le trezesc spiritul competitiv.
Cei de pe Bibliophile Mystery organizează două noi concursuri.

1. Concursul Forţele Răului Absolut de Kelley Armstrong

Concursul se desfăşoară în perioada 29 august 2011 - 4 septembie 2011, ceea ce înseamnă că mai sunt trei zile pentru înscriere. Luni, 5 septembrie 2011, se va afişa câştigătorul. Iar ca premiu se pune la bătaie seria Forţele Răului Absolut completă, ediţie de chioşc. Principala condiţie pusă de ei este să fie urmărit blogul prin Google Friend Connect şi apoi să completaţi un formular de înscriere care este fix sub post. Pentru mai multe delaii şi înscrieri puteţi intraţi pe Bibliophile Mystery, la Concursul Forţele Răului Absolut de Kelley Armstrong.

2. Concurs Altfel de îngeri

Concursul se desfăşoară în perioada 1 septembrie 2011 - 10 septembrie 2011, aşa că este suficient timp de înscriere pentru doritori. Câştigătorul va fi anunţat duminică, 10 septembrie 2011. Ca premiu Bibliophile Mystery, în colaborare cu Librăria Online Libris, oferă o carte nouă, anume Altfel de Ingeri de Lili St. Crow. Pentru mai multe delaii şi înscrieri puteţi intraţi pe Bibliophile Mystery, la Concursul Altfel de îngeri.

miercuri, 31 august 2011

Până la sfârşit?

"Te-ai gândit vreodată că şi cea mai puternică dragoste poate să se sfârşească?"
Pe aripile vântului, Margaret Mitchell

Oricât au încercat unii să nege, dragostea nu durează la infinit. Într-un cuplu totul devine obişnuit, ceva ce faci mereu, o rutină continuă, din care nu poţi ieşi, pe care nu vrei să o părăseşti pentru că ai în minte amintirea vechii iubiri şi crezi că flacăra încă nu s-a stins. E adevărat că acolo unde a existat foc rămâne jar, un jar ce întreţine căldura familiei, dar care nu e suficient pentru a trezi pasiune şi dragostea din trecut.

marți, 23 august 2011

Heart ♥ #2

Poate e greu să accepţi un adevăr, dar odată şi odată tot te loveşti de el şi e mai bine să-l cunoşti înainte de a primi lovitura de graţie. Toţi avem temeri, eu poate mai mult decât oricine. Nu m-am aventurat niciodată în necunoscut, trebuie să cunosc bine terenul pentru a merge mai departe.
E greu să treci prin viaţă fără să te temi de ceva, fiecare avem măcar un lucru care ne înspăimântă. E mai bine să accepţi, să încerci să depăşeşti momentul sau să te fereşti de el, decât să îţi fie mereu teamă de momentul în care se va afla.







Şi am o melodie care îmi place, dar care nu are legătură cu  postul, pe care vreau să o pun.

marți, 16 august 2011

Lonely book looking for a reader - Giveaway

După săptămâni de aşteptare se deschide un nou concurs în care se oferă ca premiu o carte, la alegere, în valoare de 40 RON, furnizată de Librăria Online Libris pentru mai multe detalii intraţi aici. 
Mie îmi place să văd că se tot organizează concursuri pentru a câştiga o carte, deşi ar fi mai frumos ca unele, nu toate pentru a lăsa drumul accesibil pentru toţi, să fie cu adevărat concursuri, să poţi face ceva. Poate simplul fapt că nu trebuie să faci foarte multe motivează lumea, ce pot spune, e mai uşor pentru toţi aşa. 
Mă întreb dacă faptul că nu trebuie să faci mai nimic îi motivează şi pe cei care în general nu citesc, ar fi frumos.
În final îi doresc succes lui Emily cu acest nou Giveaway, iar pe restul sper să-i văd printre participanţi.

luni, 15 august 2011

Cărţi #2

Am revenit cu o nouă carte, chiar şi pentru mine o nouă descoperire. Am terminat de curând o nouă carte care mi s-a părut frumoasă şi perfectă pentru a fi citită în anii adolescenţei, poate chiar şi mai târziu, deşi nu ştiu cât de potrivită ar fi pentru un copil. Este o carte ce îmbină dragostea cu suferinţa şi orgoliul omenesc care, uneori, este de nemăsurat. Cartea este diferită de ceea ce se găseşte acum pe piaţă.



Invitaţie la vals
de Mihail Drumeş

„Totul s-a sfîrşit: nu-mi rămîne decît să mă sinucid.” – Cu aceste cuvinte începe romanul al cărui nume este inspirat de piesa lui Weber, „L'invitation à la valse”.

Invitaţie la vals este o carte ce prezintă povestea a doi tineri, Tudor şi Micaela, ce se avântă într-un joc necunoscut lor care sfârşeşte prin ai distruge pe amândoi, în ce fel, rămâne să citiţi cartea. Las în continuare un citat din carte, chiar începutul care spune mai mutle despre personaj decât ne putem da seama la prima citire.

"Citeşte... istoria acestei iubiri şi după aceea îţi vei da seama de tot ce s-a întâmplat şi dacă cineva, în locul meu, ar fi procedat altfel... Voi povesti faptele cu o sinceritate nudă, dezolantă, exact cum s-au petrecut în realitate... Nu mă preocupă emoţia estetică, nici morala, nici mesajul generos. Nu fac literatură, ci aştern în aceste file o mare pasiune care, altfel, ar fi rămas necunoscută, pentru bunul motiv că pasiunile fug de lumină - lumina le omoară.

Prin clasa a VII-a, mă încurcasem cu o văduvioară de 35 de ani... Se prăpădea după mine, mai precis după tinereţea mea. Nu cred că o iubeam... dar ea întruchipa în ochii mei femeia. ...Şi după orgii prelungite până-n zori sau după nopţi istovitoare de dragoste, a doua zi de dimineaţa, luam frumuşel ghiozdanul din cui şi plecam la şcoală, ca să mă aşez cuminte în bancă, lângă colegii mei candizi...

Ameţeam iubitele cu jurăminte, le copleşeam cu atenţii şi măguliri şi, după ce-mi cedau, le părăseam brutal... De ce? ... Ei bine, voiam să simt beţia rară a vanităţii măgulite, când ele, prinse, se agăţau de gâtul meu, implorându-mă, tânguindu-se să nu le părăsesc. Atunci se declanşa urgia: le umileam, călcându-le orice mândrie în picioare, şi decretam că hotărârea mea e nestrămutată. Plecau rănite, mutilate şi nu ştiu cum se făcea, dar mă iubeau parcă mai mult după aceea."

duminică, 14 august 2011

Melodia lunii #2

Săptămâna aceasta voi merge tot pe ceva mai lent, o melodie pe care nu o am mai ascultat-o de mult, dar a avut cineva grijă să-mi aducă aminte de ea.

R.E.M. este o formație de rock americană formată în Athens, Georgia în anul 1980 de către vocalistul Michael Stipe, chitaristul Peter Buck, basistul Mike Mills și toboșarul Bill Perry. R.E.M. este printre primele formații de rock alternativ. R.E.M. a ieșit în evidență datorită stilurilor arpegiilor pe care le cânta Buck și vocea lui Stipe. R.E.M. a lansat primul single intitulat Radio Free Europe în anul 1981 la casa de discuri Hib-Tone. Imediat după acesta, a apărut în următorul an intitulat Chronic Town, primul EP realizat de formație. Chronic Town a fost primul album lansat de formație la casa de discuri I.R.S. Records. Primul album al formației apare însă abia în 1983 intitulat Murmur a fost lansat în 1983. Popularitatea formației a crescuut datorită turneelor făcute de aceasta și radiourilor.

joi, 11 august 2011

Pentru că merită

Astăzi, pentru că e deja joi (11.08.2011), este ziua Andrei şi profit de faptul că sunt în faţa laptopului ca să-i urez:
La mulţi ani!

Andra, scumpo, chiar dacă nu ne-am prea înghiţit noi la început important e că acum eu una ţin la tine, poate mai mult decât îţi dai tu seama. Eşti o persoană aşa lipicioasă că nu am putut să mă ţin departe de tine. Eşti încăpăţânată, răutăcioasă, dar eşti a mea şi asta contează. Şi ceva special pentru tine, ceva ce am căutat destul de mult şi într-un final am găsit, sper să-ţi placă.

miercuri, 10 august 2011

Patimi autumnale

Spuneam ieri că atunci când cunoşti semnificaţia unei culori poţi face lucruri frumoase, nu ştiu cât de frumoasă este proza pe care am scris-o bazându-mă pe o anumită culoare şi semnificaţia ei, dar mie îmi place cum a ieşit.

Patimi autumnale

Soarele se scălda în propria-i lumină, în timp ce aluneca de pe cortina cenuşie. Se simţea răcoarea vântului, măturând urmele de suflete ce împânzeau altă dată străzile. Parcă pierise energia, erau toţi într-o stare de moleşeală. Un şuierat ascuţit se plimba printre potecile pavate.
Nişte tocuri loveau cu putere pământul, iar zgomotul se propaga în tăcerea locului. Mirosul de liliac se împrăştia în jurul ei cu fiecare pas pe care-l făcea. Ochii îi zburau spre străduţele pustii şi lipsite de vlagă. Frica îi îngheţă în vene şi-i făcu trupul firav să tremure. Îşi strânse paltonul lung, purpuriu, în jurul corpului, trăgând de el pentru ai acoperi şi ultima parte rămasă dezvelită la lumina slabă a lunii pierdută printre nouri grei de plumb. Îi lipsea eşarfa pe care o purtase în acea dimineaţă. Crezând că nu va mai avea nevoie de ea, o lăsă atârnată de cuierul din cameră.
Îşi zări casa la câţiva metrii depărtare, abţinându-se cu greu să nu o ia la fugă. Ştia prea bine riscul la care s-ar fi expus, dacă ar fi alergat. Dorea să ajungă întreagă.
Un curent îi lovea părul. Nu se mai simţea atât de în siguranţă în satul micuţ. Venise pentru a căpăta puţină linişte, dar nu îşi alesese momentul potrivit.
Chipul de porţelan i se încadra perfect printre pletele-i castanii. Ochii verzi făceau contrastrul dintre lumea exterioară şi firea ei plină de viaţă. Încerca să-şi menţină postura dreaptă, deşi condiţiile vremii nu-i facilitau deloc ţinuta. Gâtul lung i se scălda în razele firave ale lunii, în timp ce aerul rece o făcea să îşi poată lipi paltonul mai tare de ea.
Ajunsă în faţa uşii propriei case, tremură uşor, îndreptându-şi spatele şi păşi în siguranţa ei. Mirosul puternic de liliac îi inundă nările, făcând-o să se relaxeze. Deşi trecuse aproape o lună de la echinocţiul de toamnă ea, încă mai păstra flori proaspete, liliac în mod special, în sera din spatele casei. Iubea mirosul lor şi o făcea să se simtă vie, deşi culoarea lor purpurie îi trasmitea puţină melancolie, dar o ignora adesea.
Urcând în camera ei, ceva o făcu să încetinească pasul grăbit, ce şi-l stabilise la început. Precaută, a deschis uşa dormitorului şi primul lucru pe care-l zări a fost eşarfa violet ce se mişca în bătaia vântului pe una din crengile goale ale nucului de lângă fereastră. Se grăbi să o prindă, dar curentul îi trânti uşa, făcând-o să tresară. Observă că doar una, din cele trei lumânări mov, pe care le aprinsese înainte să iasă, mai era aprinsă. „Vântul.” îşi zise ea, inima bubuindu-i încă cu putere, ameninţând să-i sară din piept.
Îşi orientă paşii spre geam, recuperându-şi eşarfa. Cu mişcări lente l-a închis, aplecându-se apoi să aprindă lumânările, dar ele refuzau să mai răspândească lumină. Se simţea privită dn toate unghiurile, dar îşi închipui că mintea îi joacă feste. După tremurul provocat de singurătatea de afară la ce să se aştepte?
Dorind să coboare înapoi, îşi legă mătasea purpurie de cuier cu o mică fundă. Deschise uşa şi atunci auzi geamul trântindu-se de perete şi spărgându-se în mii de cioburi. A perceput din nou acel cântec ascuţit al vântului şi şi-a dus mâna în dreptul inimii, dorind să o ţină în loc. Pieptul îi era apăsat de o durere sfâşietoare, iar aerul nu-i mai intra în plămâni. Un soare apunea şi acolo.

Între crengile de nuc se vedea un material violet ce fâlfâia în adierea rece de toamnă.

marți, 9 august 2011

Pete de culoare

Pe parcursul a mai multor ani oamenii au încercat să găsească motive pentru comportamentul uman. Nu se poate spune nici până acum care este adevăratul motiv pentru schimbările bruşte de temperament, pentru caracterul şi modul de gândire al acelei persoane. Un lucru e clar noi, oamenii, suntem nişte fiinţe cu totul şi cu totul deosebite şi ne lăsăm influenţaţi cu uşurinţă, chiar dacă nu ne dăm seama.
Se pare că şi culorile pot fi un motiv pentru care noi acţionăm, în anumite cazuri, mai ciudat decât i-am obişnuit pe cei din jurul nostru. Fiecare dintre noi poate reprezenta o culoare, iar pe acest cearceaf unde noi ne aflăm sunt nişte pete de culoare.
Dacă stai şi cauţi pe internet găseşti uneori şi teorii diferite, unii spun aşa, alţii spun altfel, dar ce mai contează? Culoarea care te defineşte este aceea care creşte în interiorul tău, este cea care îi oferă ochiului tău frumuseţe atunci când o priveşte, este culoarea ce te scoate pe tine în evidenţă.
Oricum, dacă ştii semnificaţia unei culori, chiar şi aşa cum o găseşti pe paginile de web, poţi să faci multe lucruri frumoase.

 
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Facebook Themes